Logo-Prima afacere pe Internet

Cum se poate incepe prima afacere pe Internet

HOME
E-BUSINESS

WEBDESIGN

E-BOOKS
ARTICOLE
HARTA SIT
  

 

Gratuitati

Carti electronice gratuite Carti electronice gratuite
Ziar electronic gratuit Ziar electronic
Lista de discutii Lista de discutii
Curs online gratuit Curs online
Articole gratuite Articole gratuite
Articole gratuite E-Concurs

 

Trimite un email




Poezii de Ion Pribeagu

 

Cel cu doua . . . .

  Se zvonise-n oraselul
De pe deal, Chilia noua,
Cum ca Huma Haskelovici
Zice-se ca are doua.
Nimeni nu stia ce-s alea
Daca-s albe sau galbui
Doar atat, ca el le are
Si-amandoua-s ale lui.

            Poate are doua case ?
            Doua vaci, doua mâte ?
            Doua gainusi motate ?
            Poate doua porumbite ?
            Nu, niciuna dintr-acestea
            Dar fiind sigur ca le stiti
            Va comunic ca sunt alea
            Chiar la care va ganditi.

Insa fetele-ntre ele
Rusinoase, sum sunt toate
Isi spuneu cu preciziune :
- Nu se poate ! Nu se poate !
Zau, santem niste vacute
Cum ne intra-n creier noua
Toata lumea s-aiba una
Numai Huma s-aibe doua ?

            Numai Hana Iosub, prinsa
            De-al amorului jaratec
            Si la gandul c-are doua
            Si e si baiat simpatic.
            S-a indragostit de dansul
            De la prima scaparare
            Si mai mult, sa se convinga
            Daca-ntr-adevar le are.

Il pandea la strand sa-l vada
Dezbracandu-se pe chei -
Ce nu face-o fata culta
Pentru viitorul ei ? -
Azi asa si maine iarasi
A jucat in asa fel
Pana cand, la urma urmei
Ea s-a maritat cu el.

              Insa vai, in noaptea nuntii
            Dupa ce-a trecut furtuna
            Hana-a observat ca Huma
            A lucrat numai cu una.
            Foarte indignata fata
            De metodele aceste
            L-a-ntrebat : -Asculta Huma
            Dar cealalta unde este ?

- Unde vrei sa fie scumpo ?
E la rabin, draga fata !
La noi nimeni nu lucreaza
Cu-amandoua deodata !
Doar cand una oboseste
Si tu esti inca in verva,
Este bine-ntodeauna
Sa ai piesa de rezerva.

            - Poate asa e ritualul ?
            S-a gandit Hana Iosub -
            Si-n familia lui Huma
            Cele sfinte-s cu surub ?
            Si plangea sarmana Hana
            Varsand lacrimi mari cat cana
            Fiinca Huma niciodata
            N-a intrebuintat pe-a doua.

A trecut o luna - doua
Si-ntr-o seara, fara luna
In alcovu-ndragostitei
Giugiulindu-se-npreuna
Ea i-a spus : Asculta Huma
Ce-i in mana, nu-i minciuna !
Aia de la rabin draga
E cu mult, cu mult mai buna !









 

Chitanta

  Tanta, domnisoara Tanta
E-o duduie foarte sic,
Zvelta, cu chi mari si negri
Cap superb, nasucul mic,
Picioruse dulci si durde
Si cand trece prin Tei
Toti birjarii o admira :
- Ma, halal de mama ei !

            Ce profesie are Tanta ?
            Uite, n-as putea sa spun ;
            Nici nu ma intereseaza
            Chiar daca o presupun.
            Dar cum Tanta-i delicioasa
            Si-are maniere fine,
            Nici nu vreau sa stiu ce face
            Nici cu ce si nici cu cine.

Ca vecini de bloc, se-ntampla
Ca sa-i cer un ac sau ata,
Sau imi cere ea o carte
Pana maine dimineata.

  O vecinatate draga
Ne-a prins zilele-n catuse
Ca ades intru la Tanta
Fara sa mai bat la use.

            Tot asa-ntr-o seara intru
            Era iarna grea si ger,
            Si-o gasesc in pielea goala
            Stand langa calorifer.
            Naucit de frumusetea-i
            Dau sa ma retrag un pic
            Insa Tanta-mi spune : - Intra,
            Intra draga, nu-i nimic !

Am intrat si beat de farmec
O-ntreba-i plin de mister :
- Pentru ce stai goala, scumpo
Tot langa calorifer ?
- Fiinca-a fost proprietarul, -
Mi-a raspuns sagalnic Tanta -
Si-uite mi-am platit chiria,
Iar acum, usuc chitanta .

Alternativa

  In desertul din Sahara
De nisip si soare plin
Umbla-abia tarandu-si pasii
Ars de soare, un bedunin.

            Umbla, umbla, fara preget
            Cum Alah porunci-i date
            Arsita-l dogoarea-l arde
            Dar mai mult e ars de sete.

Cade in genunghi, se roaga :
- Doamne, setea sa mi-o sting,
Da-mi un bulgare de ghiata
Ca sa-l ling doamne, sa-l ling.

            Sau de nu poti da un bulgar
            Doamne, a toate-ndurator,
            Un pistol sa-mi dai parinte,
            Ca sa trag, sa ma omor !

  Nici nu-si terminase ruga
Si-i apare din senin
O fecioara ca din basme
Alba, alba ca un crin.

            Trup superb, contur de spuma
            Blonda si cu pieptul gol
            Cu un sloi de ghiata-n mana
            Si-n cealalta c-un pistol.

Sta Iosuf si o contempla
Mistuit de dor nespus
Si-apoi in genunchi se roaga
Lui Alah din ceruri, sus :

            - Ce sa fac ? Alah ajuta
            Unui beduin pribeag
            Si invata-ma prea sfinte
            Sa ling doamna sau sa trag !

 

Amicul Ion

  La vestitul doctor Costea
Vine Ion de la Copou
- Buna ziua, domn'le doctor
Mi-a intrat o tapa-n . . . . ou.

            Pacientul se dezbraca
            Doctorul il urca-n pat
            Si cu mare atentiune
            Cerceteaza-n lung si lat.

Ia luneta
O fixeaza
Ia penseta
O flambeaza
Scoate teapa
Pensuleaza
Pune vata
Bandajeaza
Pune fese
Si panseaza
Scoala omul
Si-l aseaza.

            Pacientu-achita taxa
            Si apoi satisfacut
            Ii da doctorului mana
            - Buna ziua ! - Va salut !

  Peste-un timp, aproape-o luna
Vine amicul Ion din nou
- Uite, dom'le doctor, iarasi
Mi-a intrat o teapa-n ou.

            . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

            Pacientul se imbraca
            Si achita taxa-n graba
            Cand deodata domnul doctor
            Foarte curios intreaba :

- Ia sa-mi spui domnule draga -
Care vii de la Copou -
Cum se-ntampla ca intr-una
Iti tot intra teapa-n ou ?

            - Ma iertati, domnule doctor, -
            A raspuns omul "solemn" -
            Dar nevasta-mea e schioapa
            Si-are un picior de lemn !




 

 

Amintiri

  Nu s-au mai vazut aproape
De vreo cincisprezece ani
De pe cand umblau la scoala
Ambele in Botosani.

            Anii trec pe nesimtite
            Si trec si visele si ele
            Si s-au intalnit pe strada
            Amandoua tinerele.

- Nici nu stii ce bine-mi pare
Scumpo, ca ne-am revazut
Sa ne povestim crampeie
S-amintiri despre trecut.

            Au vorbit de film, de Beatles,
            De artistii consacrati
            Despre moda, despre blanuri
            Si apoi despre barbati.

- I-a sa-mi spui iubita Cleo
Insa cu sinceritate,
Cum petreceti, tu cu sotul
Clipele de voluptate ?

            - Spune-mi-o cu de-amanuntul
            Pentru ca prin jocul firii
            Stim deja ce inseamna aia
            Care-i baza omenirii.

- Draga mea, Ionel m-adora
Ma dezmiarda ca pe-un miel
Si in ce priveste amorul
Nu pot sa ma plang de el !

            Ma saruta cu pasiune
            Si sa nu spun mai departe
            Dar isi face datoria
            Dupa cum scrie la carte !

Dar tu, scumpa mea Ortansa,
Ca te-ai maritat devreme,
Cum te-mpaci cu-al tau in visul
Indragirilor supreme ?

              - Drept vorbind - a spus Ortansa
            N-am ce spune despre mine
            Nu o duc rau cu iubirea
            Insa n-o duc nici prea bine.

Si Vasile-al meu e tandru
Insa are-o apatie
Parca e si parca nu e
Cum ar trebui sa fie.

            Dar cum nu-s din mamaliga
            Ca sa rabd si nopti si zile
            Eu m-am dus la doctor Staicu
            Si mi-a dat niste pastile.

Ii pun una in mancare
Fara nici o emotiune
Si de-atuncea merge treaba
Admirabil, o minune.

            Da-ntr-o zi cand stam la masa
            Nu stiu cum, dar lui Vasile
            Ca sa-i stimulez dorinta
            I-am pus doua-trei pastile.

A mancat si deodata
Fara urma de rusine
A sarit in sus, salbatec
Si s-a napustit la mine.

            A smuls toata imbracamintea
            Ce sa-ti spun, m-a facut praf
            Nuda, ca pe Sofia Loren
            De la cinematograf.

Ma strangea la piept cu sete
De credeam ca-mi sparge coasta
Si ma imbratisa naprasnic.
- Ei, si ce vezi rau in asta ?

            - Nu e rau ! Din contra ! Imi place !
            A raspuns Ortans senina
            Insa noi, functionarii
            Luam masa la cantina !

Tehnoredactare, machetare si compilare Adrian Andrisan.
Botosani, Mai 2003.

Pagina anterioaraPagina urmatoare

 

I HOME I EBUSINESS I WEBDESIGN I EBOOKS I ARTICOLE I HARTA SIT I

COPYRIGHT © 2001 , DAN PAUNESCU , TOATE DREPTURILE REZERVATE